Ieri am avut o discutie foarte interesanta cu un prieten cu privire la ce numim viciu si cum se manifesta acesta. In primul rand hai sa vedem definitia oficiala din DEX 98:
VÍCIU, vicii, s. n. 1. defect, cusur, neajuns (de construcție, de funcționare etc.). ◊ Viciu de conformație = dispoziție anormală a unor părți sau organe ale corpului; diformitate fizică. ♦ Fig. Pornire nestăpânită și statornică spre rău, apucătură rea, patimă; desfrâu, dezmăț, destrăbălare. 2. Neîndeplinire a unor condiții legale de formă sau de conținut în întocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la anularea valorii acestora. [Var.: (înv.) víțiu s. n.] – Din fr. vice, lat. vitium.
Deci suntem defecti daca avem vicii? Sau suntem doar oameni? Pornire spre rau? Chiar e asa rau sa ai un viciu cum ar fi bautul cafelei? Pot spune despre X ca este un om “defect” doar pentru ca bea in fiecare dimineata o cafeluta fie ca e facuta acasa, 3 in 1 sau la un automat de cafea (de genul). Sincer nu cred ca e o definitie prea buna si mi se pare ca exageram mult prea mult.
Am dat exemplu cafeaua si persoanele care beau cafea. Unii sustin ca fara o cafea dimineata nu sunt buni de nimic, altii beau ocazional (ca si mine). Ce alt exemplu de viciu relativ inofensiv cunoasteti?