Sari la conținut
Se lăsă toamna în vara inimii tale şi totul se ofileşte, până şi miracolul în care credeai. Ai ales să-ţi închizi ochii pentru a nu mai privi cum se schimbă anotimpurile…
Eşti întemniţată într-un corset care te strânge mult prea tare şi inima ta...Mai mult
Este surprinzător când afli că de fapt atunci când eşti mic îţi este mai uşor să alegi o cale decât atunci când eşti matur. Când încă eşti sub tutela copilăriei, imaginaţia îţi alege Calea dintre căi, iar visul îi dă curaj inimii mici...Mai mult
Ce aş putea spune despre parfumul inocenţei? Parfumul este însăşi inocenţa…
Inocenţa nu se pierde datorită trecerii timpului, datorită maturizării, aşa cum poate cred unii. Inocenţa nu poate fi decât înlăturată, înlocuită de bună voie.
Şi dacă această sclipire pe care Dumnezeu a lăsat-o în...Mai mult
Viaţa se ascunde într-un strop de culoare, iar fără viaţă nu ar exista culoare… Trăirea s-a născut pată cu pată din pensula celui mai inspirat Pictor, atunci când tot ceea ce exista era doar nimicul, vidul, întunericul.
În viaţă există bucurie! La fel cum...Mai mult
Sunt convinsă că nu ştiaţi că eu şi desenez. Până acum v-am arătat ce scriu, cum gândesc, v-am arătat fotografiile pe care le fac şi în plus v-am arătat şi înfăţişarea mea. Acum este momentul să vă descopăr un alt hobby de-al meu:...Mai mult
Iubirea este o dilemă şi în acelaşi timp un mister. Când o cauţi, n-o găseşti, şi când nu te aştepţi să te întâlneşti cu ea, te surprinde cu prezenţa ei.
Mare hoaţă şi iubirea asta… Iată că află cifrul fiinţei noastre şi ne fură,...Mai mult
Oare într-adevăr viaţa se ascunde în inimă? Oare cum s-ar putea ascunde viaţa într-un loc atât de înşelător?
Cu inima simţim, însă uneori simţim prea mult şi atunci, orbiţi de prea multă înverşunare, ne trezim că am depăşit graniţa sentimentelor paşnice şi ne avântam...Mai mult
Cerul dramatic, îmbibat într-un violet- albăstrui răpitor, razele tragice ale apusului care se-nmoaie în văzduhul verii şi stelele care trag la o parte cortina serii, toate mă fac să iubesc.
Sunt stropită de cerneala stilourilor cu care scriu ziua lângă noapte îngerii acum adormiţi....Mai mult
Într-o dimineaţă care uimea bolta cerului imaginaţiei cu nuanţele visului căruia îi era urzitoare, am stat pe jumătate adormită pe o bancă din parc şi subit, în mintea mea care plutea în ochii cerului, a răsunat un glas aromat, de o căldură...Mai mult
Tremură în noi uneori o doamnă, cu voalu-i înfrigurat acoperind lumina sufletului. Tremură în noi însăşi frica, această vrăjitoare gârbovită preschimbată în noi într-o pedantă, dar înşelătoare prezenţă feminină.
Ne este greu s-o alungăm, şi o credem pe cuvânt, însă ea tremură în continuare,...Mai mult