Sfaturile bune au o valoare extraordinară în societatea contemporană, dar acestea reprezintă doar finalitatea unei bine definite experienţe proprii: întâi de toate trebuie să fim un exemplu pentru cei din jur pentru ca mai apoi să putem deveni o voce puternică, a cărei importanţă să poată fi verificată prin eficacitatea ei.
Atunci când oferim un sfat trebuie ca deja să-l fi înţeles şi să-l fi aplicat noi, obţinând un rezultat pozitiv.
Pentru a continua, trebuie să menţionez anumite aspecte care sunt de multe ori neglijate:
Un sfat pe care-l oferi, în primul rând te caracterizează.
De exemplu, nu poţi oferi cuiva o telecomandă stricată pentru a porni televizorul. Ai dovedi superficialitate dacă ai face un astfel de gest, luând în considerare doar faptul că oferi o telecomandă şi nu şi faptul că aceasta este stricată. Nu telecomanda în sine este importantă, ci utilitatea ei.
Credeţi sau nu, un sfat poate fi privit ca o telecomandă. Aceasta poate ajuta la funcţionarea televizorului, dar dacă este stricată, este inutilă.
Cu alte cuvinte, un sfat ‘gol’, fără un conţinut practic, în cel mai “fericit” caz nu ajută la nimic, dar uneori poate deasemenea să facă ravagii.
Un sfat pe care-l oferi este ca un cadou.
Dacă te respecţi şi îi respecţi pe cei din jur, vei oferi ce ai mai bun.
La fel cum spuneam mai sus, un sfat bun trebuie să fie util şi uşor de aplicat. Pe cât este posibil trebuie să te asiguri că ceea ce oferi cuiva se potriveşte nevoilor acestuia.
Un sfat oferit este o responsabilitate în plus.
De multe ori atunci când oferi un sfat eşti responsabil într-o oarecare măsură pentru reuşita/nereuşita celui care te-a ascultat. Da, eşti responsabil, măcar din punct de vedere moral.
Şi nu în ultimul rând,
Un sfat bun este o binecuvântare.
Este nemaipomenit atunci când poţi să ajuţi cu adevărat. Simţi că ai oferit o parte din tine, iar acea bucăţică din ceea ce eşti a folosit cuiva. Ai trecut de faza în care te simţeai confortabil doar în proximitatea zonei tale de acţiune, ai ales să te raportezi responsabil la cei din jur şi să-i ajuţi dezinteresat.
Te-ai detaşat parţial de lumea imaginară a viselor 3D în care trăieşti o realitatea perfectă, ai coborât pentru o clipă de pe “treapta lui Mercur” unde aspiri către infinit şi te-ai atins de o lume cenuşie a problemelor fără sfârşit din care faci şi tu parte, alegând să o înseninezi, măcar cu un sfat bun.
Poate uneori nu ne dăm seama cât de influenţi putem fi şi renunţăm la a acţiona, dar numai atunci când luăm o iniţiativă, cu adevărat începem să trăim.
Aşa că, să privim îndelung în jurul nostru şi nu doar să aruncăm ocheade timide, pentru că numai atunci când vom fi gata să ne concentrăm şi pe ceea ce ne înconjoară vom putea fi de folos şi altcuiva decât sinelui.